Regione Autonoma Della Sardegna
Legge 482/99
Affari Regionali e Autonomie Locali
Custu giassu est fatu cun sa Lei 482/1999



Ufìtziu 2011
Sa Bidha
Domu
Su giassu me in italianu
Módulus e atrus paperis
Oràrius Comunu
Oràrius Ufítzius
Autus
Novas
Chistionis
Avisus
Fotografias
Traballus
Agiudus
Iscrì a s'Ufìtziu
Sa Bèrtula Antiga
Sa Bidha

Sa bidha de Segariu est parti de sa Província de su Medio Campidanu e s'agatat in su càpudu de giossu de sa Sardigna.

A cuadhu de sa làcana intra sa Marmilla e sa Trexenta, Segariu est ingiriada de cúcurus e de montis. Custus montis funt is prus atus chi s'agatant de inguni fintzas a Bidhaxidru e intra issus su prus atu est Sa Punta Manna, 350 metrus.

Comenti si podit cumprèndiri de su nómini suu (s'ega de s'arriu), sa bidha est bidha de frúmini.
Dhui funt: su Lanessi, chi ndi cabat de Mandas (anca dhu tzérriant Sipiu), e currit in s'atza de susu de sa bidha, e su Arriu Pau, chi invècias ndi cabat de Guasilla, e, passendi ega ega, pretzit in duas perras sa bidha. Is dus frúminis si ghetant a pari in sa parti de susu de su populau, acanta de sa cresiedha de Santu Antoni, sa prus antiga de sa bidha (XIIIu sec.), e apustis ci cabant conca a Futei.

Sa bidha, chi in die de oi contat 1353 ànimas, s'agatat cun custu nómini giai de su XIIIu séculu in s'atu de donatzioni de s'incontrada de Trexenta (20 de argiolas 1219) chi su juyghi de Caralis, Barisone-Torchitoriu de Lacon-Serra, fait a su fillu, Guglielmo II -Salusiu de Lacon-Massa.

A parti sa cresiedha chi eus nau, chi, segundhu Coroneo, depiat essi unu cunventu de paras benedetinus, de su Tempus de Mesu funt abarradas is ruinas de unu castedhu in su monti nomenau Sa moba de su Castedhu. SegundhuF. C. Casula, custu castedhu, mancai no siat meda arrenomenau, fuit unu de is prus importantis de su sistema de difesa de su juygadu de Caralis, poita de inguni si podiat tenni a càstiu unu tretu mannu de sa bia Turresa.


Sciusciau su juygadu de Caralis in su 1258, Segariu passada prima in poderi de su juygadu de Arbarèe apustis a su Comunu de Pisa pommori de sa donatzioni de su juyghi Marianu IIIu (de su tempus de is pisanus s'abbarrant unus cantu cartas (is cumpositzionis) istudiadas de F. Artizzu ca nomenant genti de sa bidha e is propriedadis insoru).
Acabada sa gherra tra su juygadu de Arbarée e is catalanus, sa bidha fut istétia infeudada a su procuradori de su rennu, Giacomo Besora.
In su 1467 is fillus de su tali, pommori de is dépidus chi iant fatu, dh'iant depia bendi a is baronis Sanjust, e de cuss'ora e fintzas a su 1859, candu is piemontesus iant annudhau su feudalésimu, Segariu at fatu parti, impari a Futei, Bidharega, Pauli Pirri, Nuraxi e Elmas, de sa Baronia de Futei.


Comenti meda atras bidhas sardas, po Segariu puru, su XVu séculu est istétiu unu tempus de ruina. S'apesta, is pibitziris, su sicori e su fàmini mannu chi ndi fut sighiu, iant motu genti meda e ispérdiu bidhas e Segariu puru iat tentu sa própria sorti.
Sa bidha fut abarrada chentza de genti po centu annus giai e segundhu is contus de is bècius fuit istétiu unu crabàgiu senorbiesu Perdu Pinna, a nci torrai a bivi po primu. Cun siguresa si podit nai ca de su 1627, comenti annotau in su censimentu de cuss'annu (in cussus fatus innantis no seberant una bidha de s'atra ma sceti po féudus), in sa bidha nci torrat a essi genti.
Su populau nou at tentu sa crescimónia sua in is séculus XVII e XVIII: is antigus furriadroxus abbellu abbellu furiant bessius bixinaus de una bidha sceti. Is bixinaus in su 1826 furiant noi: de Cresia, de sa Serra, de Santu Ambrosu, de Santu Srebastianu, de Funtana de is figus, de Mesu idha, de Santu Miali, de Funtanedha e de Funtana de susu. Is prus mannus teniant una cresia e una funtana dognunu e is domus e is bias furiant pesadas a furria a furria de is cresias e is funtanas.


Sa Segariu « noba » in pagu tempus si fadiat sa nomenada de bidha po teba chi poderat ancora immoi. Sigomenti is terras de sa bidha furiant po su prus cúcurus e montis e is terras de bonu manizu no bastanta po donai frutu e richesa bastanti, is segariesus si furiant ingeniaus e de is arrius iant bogau traballu, imbentendhusi tebaius.
Defatu, mancai no tenessint argidha bella, iant imparau a fai teba imperendi sa terra de s’unda de s'arriu ammesturada cun palla cerrida. Custa manera de fai s'impastu, connota in totu su Mediterràneu, in Sardigna est imperada sceti in Segariu.
Cun su XXu séculu, una atra indústria s'irvilupada in Segariu: cussa de su caulinu. In is montis chi abarrant tra Segariu, Serrenti e Futei, giai de is primus de su '900 e cun prus gana cun su fascismu iant abertu unu biaxi de gavas de custa perda chi beniat imperada po fai arregiolas, vasus e atras cosas po fabbricai. Una de is prus importantis aziendhas chi nci furiant in Segariu fut sa Richard-Ginori.


Ispaciau cun su fascismu su caulinu, una noba indústria at incarrerau a traballai in Segariu: is gavas de pedra de cracina. Postas giai apitzus de sa bidha, in die de oi s'agatant ancora duas gavas chi donant a traballai a genti meda.